MUNICIPIUL ARAD
O
foarte mare parte din traseu se desfăşoară pe Faleza Mureşului înconjurând
Cetatea Aradului. Cetatea Aradului este unul din cele mai importante monumente istorice existente, în momentul de faţă, în zona de vest a ţării si a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XVII -lea, fiind considerată una dintre cele mai impresionante fortificaţii militare ale timpurilor respective. Cetatea Aradului a fost construită în stil Vauban-Tenaille, după planurile arhitectului austriac Filip Ferdinand Harsch, la cererea împărătesei Maria Tereza, având forma construcţiei de stea în 6 colţuri. Lucrările au durat 20 de ani, cu mici întreruperi cauzate mai ales de lipsa forţei de muncă, aşa încât cetatea a fost terminată în 1783. După terminarea lucrărilor, în cetate au fost amplasate diferite unităţi militare şi în felul acesta Aradul a devenit un centru militaro-politic al dominaţiei austriece în zonă. Istoricul cetăţii, în mai bine de 200 de ani de existenţă, este legat de diferite evenimente importante. În timpul Revoluţiei lui Horea, în 1784, cetatea a fost unul din centrele de acţiune a trupelor imperiale împotriva răsculaţilor. În vremea războaielor napoleoniene în cetate au fost ţinuţi numeroşi prizonieri francezi. După revoluţia din 1848, în cazematele cetăţii, au fost închişi şi condamnaţi numeroşi revoluţionari printre care şi Eftimie Murgu. Odată cu sfârşitul secolului al XIX-lea, când se schimbă concepţia strategică, cetatea îşi pierde importanţa devenind o simplă cazarmă. Despre Cetatea Aradului puteţi găsi aici |
|
 |
|
| Municipiul
Arad, citadela baroc, aşa după cum mai este cunoscut oraşul de pe
Mureş prezintă o serie de alternative de vizitare, date de multitudinea
de obiective turistice, concentrate în cadrul ansamblului urban
arădean, localizat la Sud de bucla râului Mureş (care înconjoară
Cetatea Aradului) şi dezvoltat în jurul arterei principale a oraşului
vechi – Bd. Revoluţiei. El are în compoziţie o serie de stabilimente,
monumente istorice datând din perioada sec. XVIII – XIX. Aşadar, pentru cei care doresc să se „întoarcă în istorie” cu un secol cel puţin le sugerăm să viziteze: |
|
| • Palatul Administrativ (Primăria Municipiului Arad), localizat pe Bd. Revoluţiei 75, construit în perioada 1874-1876; de remarcat ar mai fi: turnul palatului ce are o înălţime de 54 m, iar începând cu anul 1878 a fost adus din Elveţia orologiul din turnul palatului care mai funcţionează şi azi, respectiv vitraliile, realizate de artistul Sever Frenţiu şi care simbolizează cele patru anotimpuri.
|
|
| • Palatul Szantay, localizat pe Str. Horia 3, datează de pe la 1911 şi dispune de un stil architectural predominant secession; azi clădirea are destinaţie de locuinţe şi spaţii comerciale.
|
|
| • Palatul Băncii Naţionale a României, localizat pe Bd. Revoluţiei 72 şi construit în perioada 1905-1906 este şi azi sediul judeţean al Băncii Naţionale a României.
|
|
| • Palatul Cenad este situat pe Bd. Revoluţiei 73 şi datează de la sf. sec XIX; a fost sediul Societăţii de Căi Ferate Arad – Cenad; azi clădirea are destinaţie de locuinţe.
|
|
| • Biserica Evanghelică Luterană, cunoscută şi sub numele de Biserica Roşie datorită materialului din care a fost construită (cărămidă); obiectivul este situat pe Bd. Revoluţiei 61 şi datează din 1906.
|
|
| • Palatul Cultural Arad (azi sediul Filarmonicii de Stat şi a Complexului Muzeal Judeţean) situat pe Str. G. Enescu 1, ridicat în perioada 1911-1913, stilul architectural predominant al clădirii fiind secession.
|
|
| • Palatul Justiţiei, situat pe Str. General V. Milea 2, datat din anul 1892.
|
|
| • Teatrul de Stat "Ioan Slavici", localizat pe Bd. Revoluţiei 103 şi datat din 1874; este instituţia ce evocă poate cel mai bine trăinicia activităţilor culturale de gen – arta spectacolui din acest areal, alături de Teatrul Vechi, localizat pe Str. Gh.Lazăr 3 şi datat din anul 1817; stilul architectural predominant al celor două clădirii este barocul.
|
|
| •
Casa Iacob Hirschl, aflată pe Str. Gh. Lazăr 1,
construită în anul 1817 în stilul architectural predominant baroc. |
|
• Biserica Romano-Catolică a Ordinului Minoriţilor, situată pe Bd. Revoluţiei, nr. 96 A şi construită între 1902-1903 după planul arhitectului Emil Tabacovici ; biserica a fost sfiinţită în 1911 sub patronajul Sfântului Anton de Padua (Padova).
|
|
• Colegiul Naţional "Moise Nicoară” situat în Piaţa Bibici Margareta 1, datat în perioada 1869 – 1873 şi construit după planul arhitectului din Pesta, Jószef Diescher.
|
|
• Turnul de Apă (azi galerie de artă), situat pe Str. P. I. Ceaikovski 9A, datat din anul 1896, a funcţionat pompând apa potabilă în reţeaua de distribuţie a oraşului până în 1956.
|
|
• Vechea Catedrală (azi Biserica "Sf. Ioan Botezatorul"), se găseşte în Piaţa Catedralei 1, ridicată în perioada 1862-1865, stilul architectural predominant al clădirii fiind baroc.
|
|
| • Fosta Academie Teologică (Noua Preparandie Română), azi Academia Teologică a Universităţii "Aurel Vlaicu" şi Seminarul Teologic Liceal, situată în Municipiul Arad, pe Str. Academia Teologică 19, a fost construită în anul 1885. | |
| • Casa Beller, localizată pe Calea Timişorii 18 a fost datată în perioada 1800 - 1850; stabilimentul este cunoscut şi sub denumirea de “Casa cu ghiulele” deoarece în perete are încorporate (în formă de piramidă) 17 ghiulele de diferite mărimi. | |
| • „Casa cu Lacăt şi Trunchi”, situată pe Str. Tribunul Dobra 7 a fost construită în 1815; din 1827 a fost montat aici “Butucul Breslelor” (originalul restaurat se află în cadrul secţiei de istorie a Complexului Muzeal Judeţean Arad), iar în 1851 clădirea a fost supraetajată. | |
| • Ştrandul Neptun – situat în spaţiul încadrat de bucla Mureşului, pe o suprafaţă de aprox. 40 de hectare, dispune de bazine de înnot, de două bazine de relaxare cu apă termală, terenuri de fotbal şi de tenis, restaurante, terase, cluburi. | |
• Mănăstirea Sf. Simion Stâlpnicul, Gai – situată la 13 km de centrul oraşului, în partea vestică a Aradului având o colecţie de obiecte bisericeşti şi icoane.
|
|
Mai multe obiective turistice puteti regăsi aici
|
|
| Harta municipiului Arad - zona centralã | |
 |
|
|
|
